https://www.arc-en-ciel.ro/
22

ATENTIE LA CUVINTELE-CHEIE!

 

 

 

Atentie la cuvintele-cheie! - un articol al acad. Solomon Marcus
 
 

  22 ianuarie 2013. O zi cu totul netipica pentru aceasta perioada a anului. Fara frig, fara zapada, fara vant, intr-o ambianta placuta a unui hotel din Bucuresti. Am dat curs invitatiei de a participa la o discutie organizata de Societatea Academica Romana, pe tema Sistemul romanesc de asigurare a calitatii educatiei preuniversitare. Putem reforma formele fara fond? Iata o intrebare grava, care revine, in diverse variante echivalente, de foarte multa vreme. In ceea ce ma priveste, sunt vreo 60 de ani de cand particip la astfel de dezbateri, care uneori plictisesc, dar alteori impresioneaza prin observatii si intrebari inteligente. Intrebarea pe care mi-o pun este de neocolit: cum se face ca un efort intelectual atat de insistent al unor organizatii nationale si internationale, un efort cu istorie impresionanta, ramane fara efect semnificativ in desfasurarea cotidiana a actului educational? Cum se explica faptul ca scenariul profesor-elev, programele si manualele scolare rezista pe vechile pozitii, ignorand efortul atator oameni, de cele mai multe ori bine intentionati? Cum se face ca traim intr-o lume cu multe manifestari de vulgaritate, de violenta, de incultura, de expresie clara a esecului educational? Ce verigi intermediare lipsesc, ce impediment ascuns saboteaza ameliorarea procesului educational?

 

Ni s-au distribuit anumite documente, pe care le-am examinat, subliniind cuvintele-cheie. Pe unele le vedeti chiar in titlul manifestarii: calitatea educatiei si reforma formelor fara fond. La ele vom adauga: furnizarea de servicii educationale, abilitati cognitive, performanta actorilor implicati in sistemul educational, gestionare, competente asimilate. Aceasta optiune pentru metafore comerciale si teatrale, intr-un fel frumoasa si capabila sa faca mai sugestiva prezentarea activitatii eduactionale, este totusi un factor de risc, deoarece falsifica natura reala a educatiei, a carei analogie cu livrarea de marfuri utilitare nu functioneaza decat partial, de fapt rateaza ceea ce este esential in educatie.

Odata fixate aceste cuvinte-cheie, un adevarat sistem de metafore, care impune un anumit mod de a privi educatia, o intreaga birocratie educationala prinde viata, sub denumiri ca SAC (Serviciul de Asigurare a Calitatii), CEAC (Comisia de Evaluare si Asigurare a Calitatii din scoala), ARACIP (Agentia Romana de asigurare a calitatii...), care gestioneaza evaluarea serviciilor educationale furnizate de ...

O anumita inertie ne indeamna sa acceptam aceasta abordare, acest „sistem de axiome”. Dar prind oare aceste axiome esenta a ceea ce ar trebui sa fie educatia azi? Nu cumva, inainte de a ne intreba care este calitatea educatiei, cum se face evaluarea ei, ar trebui sa ne intrebam, macar din cand in cand, care este obiectul educatiei? Nu cumva finantarea educatiei poate fi anihilata de o nefericita definire a obiectului ei? La toate aceste intrebari raspunsul este afirmativ. De aici rezulta ca institutiile enumerate mai sus pot fi neutralizate in actiunea lor de o nefericita intelegere a obiectului educatiei. Sa fie oare asimilarea de cunostinte si de abilitati cognitive esenta educatiei? Nicidecum. Pentru a ne orienta, sa ne  intrebam mai intai care sunt nevoile fundamentale ale copilului si adolescentului; care sunt drepturile sale fundamentale? La ce solicitari ale lumii de azi si de maine vor trebui ei sa raspunda?

 

Copiii si adolescentii nu constientizeaza inca nevoile lor nemateriale si nu au posibilitatea de a le exprima. Trebuie ca noi, adultii, sa-i observam cu atentie si sa facem lista nevoilor lor. O nevoie fundamentala a copilului, a adolescentului de azi este aceea de a intelege lumea si de a se intelege pe sine. A intelege este mai semnificativ decat a cunoaste, a asimila cunostinte, deoarece oamenii, si in mod special copiii, isi insusesc si reproduc multe cunostinte pe care nu le inteleg si nici nu-si dau seama  ca nu le inteleg. Aceste cunostinte pot fi reproduse, livrate examinatorului care, de cele mai multe ori, considera ca reproducerea lor intocmai dovedeste intelegerea lor. Asa-numitele abilitati cognitive revin de cele mai multe ori la insusirea de procedee, formule, secvente de operatii, care si ele pot fi aplicate si reproduse fara a fi intelese, asa cum orice utilizator al unui telefon mobil se descurca folosind un procedeu , o secventa  de operatii a caror motivare de cele mai multe ori nu o intelege. Numai intelegerea este o garantie a cunoasterii autentice; numai intelegand primesti ca recompensa o stare de placere, de bucurie. Ajungem, astfel, la o alta nevoie fundamentala a copilului si adolescentului: nevoia de a corela efortul cu recompensa, aceasta din urma fiind tocmai placerea, bucuria la care ne-am referit. Dar pentru ca aceasta sa se intample, este necesar sa se respecte un drept fundamental al copilului si adolescentului, dreptul de a pretinde sa i se livreze (de la catedra, in manuale si oricum altfel) un discurs nu doar inteligibil, ci si interesant. Unele manuale scolare incalca grav acest drept al potentialilor cititori, dintre care multi vor cauta sa-si pastreze in memorie lucruri pe care nu le-au inteles sau nu i-a interesat, dar vor face aceasta cu pretul unei traume. Acumularea unor situatii de acest fel are consecinte care duc uneori la sters, alteori chiar la abandonul scolar. Nu poti livra cu succes anumite cunostinte daca nu ai pregatit in prealabil nevoia, foamea de ele. Risti sa furnizezi enunturi care nu raspund la nicio intrebare si aceasta este situatia cu prea multe luucruri pe care scolarii sunt datori sa si le insuseasca.

 

Dreptul de a pune intrebari atunci cand nu intelege sau cand nu este de acord sau cand nu vede interesul, motivatia unui anumit lucru nu numai ca trebuie respectat, dar trebuie sa fie educat si stimulat. Tot in aceasta ordine de idei intra si dreptul copilului si adolescentului (si al oricui altcuiva) de a se misca in libertate, cu corpul sau  si/sau cu gandirea sa, de a comite greseli si de a esua in tentativele sale. Familia si scoala instaureaza de multe ori o stare de spirit care acorda greselii si esecului un statut general de infractiune, de pacat, ignorandu-se faptul ca drumul spre capacitatea de a gandi cu capul tau trece inevitabil prin greseli si ratari. Pe acest statut general negativ se construiesc si baremurile de evaluare. Iata deci cum calitatea si evaluarea in educatie se pot plasa pe o directie nefericita atunci cand nu se acorda atentia cuvenita obiectului educatiei. Sa incercam sa formulam acest obiect: Educatia urmareste formarea unor capacitati de gandire, de simtire, de intelegere si de comportament atat in situatii standard, cat si in situatii inedite. Am inlocuit deci abilitati prin capacitati, primul procedeu trimitand cu precadere la insusirea de procedee, deci de ceva ce tine de sintaxa mai degraba decat de semantica, de idei. Am inlocuit cognitivul cu intelesul, deoarece al doilea il implica pe primul, dar nu si reciproc. Am luat in considerare patru tipuri de capacitati, pentru a ma asigura ca acopar toata diversitatea prezentei in lume. Urmeaza acum sa observam cat de sistematic este marginalizat, chiar ignorat intelesul tocmai in anii de formare de pe intregul parcurs preuniversitar (denumire si ea nefericita, deoarece scoala nu trebuie conceputa ca o pregatire pentru universitate, ci ca o institutie educationala cu o finalitate proprie, independenta de faptul ca unii absolventi ai ei merg sau nu mai departe, la Universitate). Desigur ca trebuie sa avem ca repere si anumite comandamente sociale actuale. Facem educatia comportamentului intr-o societate globalizata? Educam de la cea mai frageda varsta respectul fata de fiinta umana, afectiunea fata de omenesc, sentimentul de solidaritate umana, acceptarea diferentei (de sex, de nationalitate, de cetatenie, de rasa, de religie, de culoare a pielii) si neidentificarea diferentei cu adversitatea? Raspunsul este mai degraba negativ. Chiar ieri am aflat ca inca un elev a fost injunghiat (la Bucuresti, in fata Scolii 148). Institutia profesorului diriginte duce la confuzie, orice parinte, orice profesor, indiferent de specialitatea sa, trebuie sa fie si un educator pe toate directiile specificate. Ajungem si la cele doua tipuri de situatii: standard sau inedite. Scoala eludeaza programatic antrenamentul comportamentului in situati noi, neprevazute, uitandu-se ca lumea in care vor trai copiii si adolescentii de azi va include tot mai multe situatii in care nu se vor putea descurca aplicand ceea ce au invatat acum. Nici pentru situatii standard nu ii pregatim pe tinerii de azi in mod satisfacator, ce sa mai spunem de cele nestandard? Chestiunile propuse de bacalaureat, de exemplu, sunt ilustrative prin lipsa lor de relevanta pentru multe dintre deficientele semnalate mai sus. Televiziunile au o contributie majora la toate aceste pacate, deoarece ele se conduc dupa filozofia triplei functiuni, a informa, a educa, a distra si prin aceasta ele plaseaza jocul in afara educatiei, lasandu-l confiscat de divertisment (care, dupa cum s-a putut vedea in noaptea de Anul Nou, a atins la noi cote de vulgaritate inimaginabila). Dar si scoala merge de multe ori pe aceasta filozofie nefericita. Anodinul si derizoriul inunda mass-media si contamineaza grav educatia.

 

La dezbaterea din 22 ianuarie 2013 s-au prezentat si grafice cu rezultatele unor investigatii statistice care ne plaseaza pe pozitii codase in Europa.  Am apreciat faptul ca proaspatul numit ministru al Educatiei, Remus Pricopie, a fost prezent la intreaga desfasurare, nu s-a rezumat sa spuna ceva si apoi sa plece, ci a ramas sa-i asculte pe toti vorbitorii si sa reactioneze la interventiile acestora.

 

 

Tribuna invatamantului nr. 1181





ULTIMELE ARTICOLE
RAPORT ASUPRA ACTIVITATII DESFASURATE IN ANUL SCOLAR 2014-2015


LINK-URI UTILE
Radio Trinitas Radio Trinitas
Biblioteca Nationala a Romaniei Biblioteca Nationala a Romaniei
Institut Français Institut Français
DELF Élève DELF Élève
Sempre Sano Catering Sempre Sano Catering
Go Kid! Go Kid!
Stiri pentru copii Stiri pentru copii
Mind Lab Mind Lab
Pap Tot Pap Tot
Savana Kids Savana Kids
Fabryo Fabryo
SUNE SUNE
Prokid.ro Prokid.ro
MNAC MNAC