https://www.arc-en-ciel.ro/
22

ADOLESCENTA, INTRE LIBERTATE SI LIBERTINAJ

Adolescenta pare varsta tuturor posibilitatilor, cand toate drumurile sunt deschise si nimic nu poate sta in calea fericirii. Pentru majoritatea adolescentilor, independenta pare singurul lucru necesar in realizarea fericirii. Pe de alta parte, experienta fiecarui adult contine si marturii despre aripi frante in adolescenta lui si a altora. Specialistii spun ca adolescentul simte nevoia unui tip de ghidare din partea adultilor si mai ales a parintilor. „Nici un adolescent nu are nevoie de libertate totala. Chiar ei reclama adesea ca parintii ii ignora, fiindca nu le mai impun reguli”, afirma Andreea Olteanu, doctor in psihologie.

La majorat, S., o liceana cu rezultate bune la invatatura, a dat o mare petrecere la care a invitat multi prieteni. Parintii, pentru a le oferi libertate deplina, au plecat de acasa. Vestea s-a raspandit si au venit si nein­vitati. Printre ei, si doi cunoscuti ai celei mai bune prietene a gazdei. Nu a fost o petrecere unde tinerii isi pierd controlul. Și totusi s-a intamplat ceva neprevazut. Dupa ce au plecat toti, cei doi „prieteni” neinvitati au agresat-o pe S. si pe prietena ei. Trauma a fost foarte puternica si a marcat in mod tragic viata celor doua fete. Este un caz extrem, dar care arata ca adoles­centa este varsta cautarii de noi experiente, a unei radicale testari a limitelor, a actiunilor intreprinse fara o evaluare corecta a consecintelor. Și varsta la care tanarul, chiar daca este rebel si refractar la sfaturile adultilor, are cea mai mare nevoie ca acestia sa ii fie inca alaturi.

Ce vor adolescentii

Andreea Olteanu, doctor in psihologie si specialist in dezvoltarea copilului, sustine ca „nici un adolescent nu are nevoie de libertate totala. Chiar ei reclama adesea ca parintii ii ignora, fiindca nu le mai impun reguli. Nu le vor marturisi niciodata aceasta parintilor, dar o marturisesc la psiholog: «M-a abandonat»”.

Am intrebat trei tineri cum definesc adolescenta, libertatea si libertinajul. Adolescenta: „o incercare constanta de a-mi gasi propriul eu” (Valentin, 17 ani); „cea mai frumoasa perioada din viata” (Andrada, 17 ani). Libertinajul: „libertatea de a te manifesta negativ” (Andrada, 17 ani). Libertatea: „In libertate esti fericit, in libertinaj doar nu te supui unor reguli” (Valentin, 17 ani). Alexandru, un post-adolescent in varsta de 20 de ani, explica: „Libertatea presupune eliberarea constienta de constrangeri sub toate formele, inclusiv prejudecati si limitari interne. Presupune luciditate si actiune in cunostinta de cauza. Libertinajul e o iluzie a libertatii si presupune un comportament impropriu ce deriva din aspiratia la libertate”.

Adolescentii cauta aventura, experienta. Pentru ca isi pregatesc autonomia, sunt mai orientati spre socializare in afara familiei si valorizeaza mai mult relatia cu varstnicii. Dar sunt si idealisti, se indragostesc usor, sunt insetati de adevar si ideal. Astfel, sunt doua tipuri de provocari cu care ei se confrunta azi: pe langa cele legate de dezvoltarea corpului (inclusiv a creierului), sunt si cele care tin de societatea contemporana, unde nu se mai promoveaza valori si idealuri inalte, principii care sa-i inspire suficient. Și atunci fac alegeri in care libertatea se confunda cu libertinajul.

In cautarea iubirii si a libertatii

In cautarea iubirii, unii dintre ei aleg sa-si inceapa viata intima inca din gimnaziu. Andreea Olteanu confirma: „Cel mai mult cauta sa fie acceptati de varstnici. Și e o presiune a anturajului, de a te «alinia»”. De ce? Profesoara Gabriela Alexandru, membru al colectivului care a elaborat programa optionala la alegerea scolii, intitulata „Adoles­centa si autocunoastere”, explica: „Exista un fel de programare sociala prin naratiuni si modele vehiculate in mass-media, de la care ei efectiv «invata» aceasta atitudine si ajung sa creada ca ea corespunde reali­tatii: «Toata lumea o face»”. Con­se­cinta: 95% din adolescentii consiliati de Olteanu au recunoscut ca nu erau pregatiti pentru relatii intime, dar fiecare a fost uimit sa afle ca si ceilalti covarstnici gandeau la fel.
La aceasta varsta nu poti inca integra relatia si biologic, si psihologic, si spiritual, iar expe­rienta este cel mai adesea traumatizanta. Se transforma intr-o devalorizare de sine liber aleasa si le afecteaza increderea de sine, spune Olteanu. „Din pacate, nimeni la nivel de societate nu-i mai ajuta pe acesti tineri sa se valorizeze atunci cand «nu o fac». In afara mediului religios, nimeni nu mai promoveaza o educatie pentru viata de familie, dezvaluind cat de important este omul ca persoana si valoarea lui intr-un cuplu si intr-o experienta asumata si frumoasa. Cunosc perechi care s-au casatorit inspirate de o predica a parintelui Constantin Coman despre casatorie”, adauga psihologul.

„Sa stam in dreptul valorilor”

Dar cum promovam valori si atitudini intr-un mod neintruziv in relatia cu adolescentul? Este refractar la sugestiile familiei. O fosta eleva i-a spus de curand Gabrielei Alexandru: „Eu te percepeam ca pe un barometru. Și acum ma gandesc ce ai spune in anumite situatii”. „Dar niciodata nu ti-am spus ce sa faci.” „Daca mi-ai fi spus, nu te-as fi perceput asa.” Gabriela Alexandru explica: „Ea a stiut ca eu stau in dreptul anumitor valori, dar fara sa o agresez sau sa i le impun. Și a simtit ca ii respect libertatea, valoarea suprema pentru ei”. Parintilor le vine cel mai greu sa fie astfel, asistand tacuti la caderile copilului lor. Iar la adoles­centa sunt multe caderi. „E greu sa-i respecti libertatea, cu credinta si nadejdea ca el va alege ce trebuie”, spune profesoara.

Sa le fim parinti, nu prieteni

Adolescentii consiliati de Andreea Olteanu se plang ca parintii incearca sa le fie „prieteni” si sa fie la fel de libertini si de cool ca si ei. „Dar regulile, limitele si autoritatea le ofera siguranta tinerilor. Și un punct de reper fata de care sa se opuna, in efortul caracteristic varstei de a se autodefini”, explica psihologul. „Nu libertinajul este ceea ce adolescentii cauta. Ei vor doar sa se autocunoasca si sa apartina unui grup social”, spune Olteanu. „Noi suntem cei care am inteles prost libertatea, nu ei. Ei stiu foarte clar ce vor. Și sunt uimiti de noi. Sa nu ii bulversam, privandu-i de sistemul de refe­rinta!” Ea ii sfatuieste pe parinti sa-si valorizeze adolescentul in contexte pozitive: „Ai facut bine aceasta!” „Ai talent la...” „Iti sta bine rochia, chiar daca e cam scurta pentru gustul meu.” Și sa nu renunte la propria autoritate. Cand adolescentul rebel ii va acuza ca sunt „inchisi la minte”, sa-i spuna ca-i doresc sa se bucure de viata, sa experimenteze, dar in siguranta. Și sa-i acorde treptat grade sporite de independenta daca da dovada de responsabilitate.

Asadar, am putea spune, parafrazand dintr-o predica a parintelui Constantin Coman: „Pa­rintii sa fie parinti, iar adoles­centii sa fie adolescenti!” Și sa speram ca tot mai multi parinti vor constientiza nevoia de consolidare a relatiei cu vlastarele lor, din copilaria timpurie si pana la adolescenta. Cu credinta, nadejde si dragoste.

 

sursa: www.ziarullumina.ro





ULTIMELE ARTICOLE
RAPORT ASUPRA ACTIVITATII DESFASURATE IN ANUL SCOLAR 2016-2017


LINK-URI UTILE
Radio Trinitas Radio Trinitas
Biblioteca Nationala a Romaniei Biblioteca Nationala a Romaniei
Institut Français Institut Français
Matricea Romaneasca Matricea Romaneasca
DELF Élève DELF Élève
Sempre Sano Catering Sempre Sano Catering
Go Kid! Go Kid!
Stiri pentru copii Stiri pentru copii
Mind Lab Mind Lab
Pap Tot Pap Tot
Savana Kids Savana Kids
Prokid.ro Prokid.ro
MNAC MNAC